AVIZ
referitor la proiectul de ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea
altor acte normative
Analizând proiectul de ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea altor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 278 din 31.08.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D853/31.08.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum și a art. 31 din Capitolul II al Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit Notei de fundamentare, intervențiile legislative sunt argumentate prin faptul că „Având în vedere că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2023 au generat unele dificultăți în interpretarea și implicit, în aplicarea acesteia, este necesară modificarea unor prevederi pentru o mai bună lămurire a conținutului normei legislative și pentru predictibilitate în aplicarea acesteia. Astfel, medicii specialiști și primari beneficiază pentru activitatea prestată în linia de gardă, de o singură indemnizație lunară, indiferent de numărul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
Totodată, categoriile de personal care beneficiază de respectiva indemnizație, sunt cele prevăzute în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.”.
Proiectul de ordonanță are ca temei dispozițiile art.1 pct. IV poz. 2 din Legea nr. 193/2023 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
2. Semnalăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. La titlu, referitor la sintagma „pentru modificarea și completarea altor acte normative”, semnalăm că este necesară aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „(5) În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act normativ, titlul actului va exprima operațiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere.”.
Ca urmare, având în vedere natura intervențiilor legislative preconizate în prezentul proiect, pentru rigoare normativă, este necesară reformularea titlului, astfel:
„Ordonanță pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art. 31 din Capitolul II al Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
4. La formula introductivă, potrivit uzanței normative, este necesară înlocuirea sintagmei „al art. 1, pct. IV Sănătate poz. 2” cu sintagma „al art. 1 pct. IV poz. 2”.
5. Pentru rigoare în redactare, se impune ca abrevierea „ART.”, folosită pentru marcarea art. I și II, să fie redată sub forma „Art.”.
6. La art. I, având în vedere faptul că se intervine asupra unui singur element structural al Legii nr. 95/2006, pentru o exprimare specifică stilului normativ, este necesară reformularea părții dispozitive, astfel:
„Art. I. - La articolul 4 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
«(2) se va reda textul propus pentru acest alineat ... »”.
Ca urmare a însușirii prezentei observații, expresia „1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:” trebuie eliminată.
7. La partea dispozitivă a art. II, sintagma „art. 31” se va reda sun forma „articolul 31”.
La textul propus pentru art. 31 alin. (1), referitor la sintagma „Începând cu luna august 2023”, este de analizat dacă textul nu ar trebui să facă referire la veniturile aferente lunii august, deoarece norma prin care se prevede raportarea la începutul lunii august este susceptibilă de a încălca principiul neretroactivității.
Referitor la textele propuse pentru art. 31 alin. (1) lit. a)-e), este necesară revederea soluțiilor propuse, deoarece acordarea acelorași sume indiferent de gradul profesional și nivelul studiilor este de natură să aducă atingere principiului nediscriminării[1], precum și pentru a se realiza concordanța cu principiile sistemului de salarizare cuprinse la art. 6 lit. b) - f) din actul normativ în vigoare în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice[2], respectiv Legea-cadru nr. 153/2017.
Referitor la soluția preconizată la lit. f), constând în acordarea unei indemnizații lunare brute de 500 lei („pentru tehnicienii de radiologie şi imagistică licențiați, asistenții medicali de laborator clinic licențiați, asistenții medicali licențiați în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenții medicali dentari licențiați, asistenții medicali de profilaxie dentară licențiați, asistenții medicali licențiați în nutriție şi dietetică, asistenții medicali, moaşe, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor, precum și cei asimilați acestora”), constatăm și caracterul incomplet al acesteia, comparativ cu ipotezele prevăzute la lit. a)-e) și g), lipsind condiția efectuării cel puțin a unei gărzi în afara normei legale de muncă sau a asigurării continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează.
În ceea ce privește soluția preconizată la lit. g) - de acordare a unei indemnizații lunare brute de 100 lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 lei lunar, pentru toate categoriile de personal, cu excepția celor prevăzute la lit. a - e) - este necesară reconsiderarea acesteia deoarece textul este neclar, neînțelegându-se dacă această indemnizație se va acorda în plus persoanelor prevăzute la lit. f) sau altor categorii de personal din sistemul sanitar public decât cele prevăzute la lit. a) - e).
La alin. (3), pentru rigoare în exprimare, propunem, pe de o parte, ca sintagma „prevăzute la art. (31) alin. (1)” să fie înlocuită cu expresia „prevăzute la alin. (1)”.
Pe de altă parte, recomandăm reformularea sintagmei „limitei prevăzute la art. 25”, deoarece este insuficient de precisă, având în vedere faptul că, de lege lata, art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare stabilește limitarea atât a sporurilor, cât și a compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor precum și a altor drepturi. Ca urmare, recomandăm să fie prevăzută în mod expres limita vizată.
Totodată, pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma „din prezenta lege” trebuie eliminată, ca inutilă.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 826/31.08.2023
[1] La paragraful 15 din considerentele Deciziei nr. 414/2021, Curtea Constituțională, a statuat că „instituirea (...) unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării (...) este justificată având în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare. Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare”.
[2] Principiul nediscriminării, principiul egalității, principiul importanței sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate.